Riscuri asociate consumului de droguri

Morbiditatea si mortalitatea asociate dependenței  de droguri afectează un număr  considerabil de cetățeni europeni și constituie o problemă majoră pentru sănătatea publică în Europa. Potrivit estimărilor curente, prevalența consumului de droguri problematice în statele membre ale Uniunii Europene și Norvegia variază între două și nouă cazuri la 1000 de locuitori cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, ceea ce sugerează că există un segment mare de populație expus unui risc de consecințe grave asupra sănătății. Majoritatea celor peste 8000 de decese asociate consumului de droguri raportate anual în UE și Norvegia se datorează consumului de heroină injectabilă, iar cifrele sunt în continuă creștere (EMCDDA, 2003). Riscurile asociate consumului de droguri injectabile sunt transmiterea infecțiilor pe cale sanguină, în special virusul imunodeficienței umane (HIV) și hepatitele B și C, supradoze fatale sau non-fatale și alte morbidități, precum infecții bacteriologice.

Camera de injectare in Germania - sursa foto: Platforme Mondiale SCMR

Consumatorii de droguri care se adună în locuri publice sau în puncte de consum în aer liber sunt adesea fără adăpost, sunt marginalizați și nu au acces la serviciile de asistență medicală și socială. Studiile indică faptul că riscurile grave privind sănătatea sunt legate de injectarea pe stradă (Klee, 1995; Best et al, 2000).

Din cauza vizibilității sale, acest grup de consumatori este supus atenției continue din partea poliției și ostilității publice,  ceea ce, pe măsură ce consumatorii încearcă să evite detectarea, crește vulnerabilitatea acestora la complicații asociate injectării, la infecții transmise pe cale sanguină și riscul de deces ca urmare a unei supradoze.

Traficul și consumul de droguri în spaţiul public afectează orașe, iar unele cartiere suferă un grad considerabil de tulburare a liniștii publice și creează un sentiment de lipsă a ordinii și siguranței publice (Renn and Lange, 1996). Gravele probleme de sănătate și ordine publică asociate consumului de droguri, în special injectării în locurile publice, au dus în ultimii ani la înființarea în mai multe țări a spațiilor destinate consumului de droguri. Aici consumatorilor le este permis să consume droguri în condiții igienice fără frica de a fi arestați. Această înființare a spațiilor pentru consumul de droguri este controversată și a dus la dezacorduri pe de o parte între Comisia Internațională pentru Controlul Narcoticelor (INCB) și unele state membre ONU, pe de altă parte, privind interpretarea convențiilor internaționale referitoare la controlul substanțelor psihotrope, în special în raportul cu prevederile de bază ale convențiilor, care obligă statele să limiteze utilizarea drogurilor strict în scopuri medicale și științifice.

În România, conform raportului Agenţiei Naţionale Antidrog,  “Se remarcă o creştere a prevalenţei consumului de droguri ilicite, tranchilizante şi sedative de-a lungul vieţii – 15,6% în 2011, comparativ cu 14,5% în anul 2007” (ANA, 2012), astfel consumatorii de droguri sunt expuşi la riscuri precum supradoză, infecţii HIV, VHC, VHB, cheaguri de sânge, embolie pulmonară sau edocardită bacteriană.