Friday, 29 November 2013

Necesitatea camerelor de injectare



Apariția virusului HIV în rândul consumatorilor de droguri și conștientizarea consecințelor sale negative asupra sănătății populaţiei generale, dar si a economiei, au ridicat probleme cu privire la prioritățile politicilor privind consumul de droguri și nevoia de a împiedica răspândirea sindromului imunodeficienței dobândite (SIDA) în rândul grupurilor consumatoare de droguri injectabile. Către jumătatea anilor 1980 a devenit evident că un număr mare de consumatori de droguri nu erau deserviți de serviciile existente, fapt reflectat în creșterea numărului de decese asociate consumului de droguri și apariția spaţiilor de consum în public ((Joseph Rowntree Foundation,  2006).

Răspunsurile la problematica  consumului de droguri, care, în unele țări au fost bazate strict și exclusiv pe  abstinență, au fost extinse prin introducerea a două măsuri importante: extinderea tratamentului de substituție și introducerea educației pentru sănătate efectuate prin activităţi de outreach*, inclusiv a programelor de schimb de seringi (deși acest lucru a fost un proces progresiv de la mijlocul anilor 1980 până la 2000 și a variat de la țară la ţară).
În multe dintre cazuri, factorii cheie care au condus la înfiinţarea camerelor de injectare au fost consumatorii de droguri, furnizorii de servicii de harm reduction sau lucrătorii de teren, dar şi autorităţile locale şi  agenţiile de supraveghere a aplicării legii(Hunt, 2006).

Sursa foto: Plateforme Mondiale SCMR - Global Platform DCR
 Pentru lucrătorii de teren, devenise clar ca era necesar un mediu unde consumatorii de droguri să poată să pună în practică mesajele educative și să urmeze instrucțiuni de injectare în siguranță, dar și unde să poată fi oferită asistență medicală în mod sistematic pentru toate cazurile de urgențe. Camerele de injectare au fost concepute ca o încercare de a rezolva aceste probleme.

*Outreach este o inițiativă centrată pe comunitate, destinată contactării persoanelor din populațiile țintă, ale căror nevoi nu sunt rezolvate în mod eficace de către alte servicii sau căi tradiționale de educație pentru sănătate (Hartnoll et al., 1989).

Thursday, 28 November 2013

Harm Reduction



“Conceptul de Harm Reduction, în traducere fiind vorba despre reducerea riscurilor asociate unor comportamente precum consumul de droguri şi alcool şi practicarea sexului comercial, este un termen folosit atât pentru un set de principii şi politici prin intermediul cărora societatea răspunde acestor provocări, cât şi pentru a defini anumite tipuri de intervenţii specifice cum sunt programele de schimb de seringi şi programele de substituţie adresate consumatorilor de droguri (IHRA, 2009)” (Ursan apud Buzducea, 2010) .

În România, primele programe de reducere a riscurilor au apărut pentru a preveni  epidemia infecţiei cu HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile. Au fost dezvoltate primele inițiative pentru a atrage consumatorii de droguri la servicii medicale și sociale specializate, prin schimbul de seringi. În 1999, ARAS a început în București, primul program de prevenire HIV . În paralel, ALIAT (Asociaţia de Luptă Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniei) a deschis un centru fix de schimb de seringi, care a devenit primul serviciu adresat aceastei  categorii de beneficiari.
Primele servicii de schimb de seringi au fost dezvoltate de ONG-uri însă au avut resurse limitate și au putut acoperi doar o mică parte a populației de consumatori de droguri injectabile.

Sursa foto: Joe Mabel, Street Outreach Services needle exchange, University District, Seattle, Washington.


În prezent, există doar două ONG-uri care au implementate, programele de schimb de seringi:
1. Aras (două centre drop-in: Colentina şi Titan, Ambulanţa Socială - pentru outreach)
2. Carusel (centrul Caracuda Ferentari)

Serviciile disponibile pentru reducerea  riscurilor asociate consumului de droguri sunt: consiliere, asistență socială, asistență medicală primară, consiliere şi testare pentru HIV și hepatita B, C, teste de sarcină, distribuție de seringi, apă distilată, serveţele dezinfectante și prezervative, colectare de seringi, referiri către alte servicii medicale și / sau sociale.

Wednesday, 6 November 2013

Riscuri asociate consumului de droguri




Morbiditatea si mortalitatea asociate dependenței  de droguri afectează un număr  considerabil de cetățeni europeni și constituie o problemă majoră pentru sănătatea publică în Europa. Potrivit estimărilor curente, prevalența consumului de droguri problematice în statele membre ale Uniunii Europene și Norvegia variază între două și nouă cazuri la 1000 de locuitori cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, ceea ce sugerează că există un segment mare de populație expus unui risc de consecințe grave asupra sănătății. Majoritatea celor peste 8000 de decese asociate consumului de droguri raportate anual în UE și Norvegia se datorează consumului de heroină injectabilă, iar cifrele sunt în continuă creștere (EMCDDA, 2003). Riscurile asociate consumului de droguri injectabile sunt transmiterea infecțiilor pe cale sanguină, în special virusul imunodeficienței umane (HIV) și hepatitele B și C, supradoze fatale sau non-fatale și alte morbidități, precum infecții bacteriologice.





Camera de injectare in Germania - sursa foto: Platforme Mondiale SCMR

Consumatorii de droguri care se adună în locuri publice sau în puncte de consum în aer liber sunt adesea fără adăpost, sunt marginalizați și nu au acces la serviciile de asistență medicală și socială. Studiile indică faptul că riscurile grave privind sănătatea sunt legate de injectarea pe stradă (Klee, 1995; Best et al, 2000).

Din cauza vizibilității sale, acest grup de consumatori este supus atenției continue din partea poliției și ostilității publice,  ceea ce, pe măsură ce consumatorii încearcă să evite detectarea, crește vulnerabilitatea acestora la complicații asociate injectării, la infecții transmise pe cale sanguină și riscul de deces ca urmare a unei supradoze.

Traficul și consumul de droguri în spaţiul public afectează orașe, iar unele cartiere suferă un grad considerabil de tulburare a liniștii publice și creează un sentiment de lipsă a ordinii și siguranței publice (Renn and Lange, 1996). Gravele probleme de sănătate și ordine publică asociate consumului de droguri, în special injectării în locurile publice, au dus în ultimii ani la înființarea în mai multe țări a spațiilor destinate consumului de droguri. Aici consumatorilor le este permis să consume droguri în condiții igienice fără frica de a fi arestați. Această înființare a spațiilor pentru consumul de droguri este controversată și a dus la dezacorduri pe de o parte între Comisia Internațională pentru Controlul Narcoticelor (INCB) și unele state membre ONU, pe de altă parte, privind interpretarea convențiilor internaționale referitoare la controlul substanțelor psihotrope, în special în raportul cu prevederile de bază ale convențiilor, care obligă statele să limiteze utilizarea drogurilor strict în scopuri medicale și științifice.

În România, conform raportului Agenţiei Naţionale Antidrog,  “Se remarcă o creştere a prevalenţei consumului de droguri ilicite, tranchilizante şi sedative de-a lungul vieţii – 15,6% în 2011, comparativ cu 14,5% în anul 2007” (ANA, 2012), astfel consumatorii de droguri sunt expuşi la riscuri precum supradoză, infecţii HIV, VHC, VHB, cheaguri de sânge, embolie pulmonară sau edocardită bacteriană.



Friday, 20 September 2013

Drug consumption rooms - an important role in HIV prevention?




Definition
Drug consumption rooms (DCRs) have been defined as: ..."protected places for the hygienic consumption of preobtained drugs in a non-judgemental environment and under the supervision of trained staff". (Akzept , 2000)

HIV epidemic
In 2008 there were only three confirmed cases of HIV infection and in  2012 there are 237 cases of confirmed. (Source: Department for Monitoring and Evaluation HIV / AIDS in Romania - INBI "Prof.Dr.M.Bals")


In 2010, according to the behavioral surveillance study on the prevalence of infectious diseases among injecting drug users (IDUs), 15.7% IDUs said that at last injection the syringes were used previously by another person. The lack of hygienic spaces and sterile materials for each drug user increases the number of infections associated with injecting drug use. (Source: National Report on drugs in 2011, National Antidrug Agency)

In September 2012, the study was repeated by Romanian Angel Appeal, National Antidrug Agency and Carusel Association among IDUs in Bucharest and Ilfov, Romania. From the total of 417 respondents surveyed, the preliminary data shows that about 50% of IDUs are infected with HIV, about 80% with HVC and about 20% with hepatitis B.

Injecting drugs in public spaces
Due to unhealthy environments, drug users are exposed to infections such as abscesses, gangrene, due to injection of psychoactive substances.
I conducted a study among IDUs about their consumption in public spaces and I collected data about the manner in which people inject drugs in Bucharest (especially unhygienic conditions) and locations where this phenomenon occurs (apartment building hallways, next to garbage bins, parkings, streets and so on.) Almost all of respondents from this study don’t have hygienic spaces for injecting. They shoot often in public spaces. They don’t have sterile equipment for injecting as syringes, distilled water or alcohol wipes.


Drug user injecting in a building hallway Photo: Diana Markosian//Reuters

 Decriminalizing drug possession
From my point of view, decriminalizing drug possession would be the most effective policy for Romania. Many benefits, as helping more people get substitutive treatment, reduce HIV, HVC, and HVB epidemic, reduce overdoses, Informed youth, fewer people arrested, reduce the criminal justice costs are effective ways to reduce drug related harms in Romania.
Also, the abuses on injecting drug users from police officers would be stopped. From my experience,  a big part of them are scared or traumatized about their experiences with the police.
One article from the  romanian law  which says that “providing any local, house or other place where the public has access to illicit drugs consumption or illicit tolerance in such places is punished with imprisonment from 3 to 10 years and interdiction of certain rights” should be modified. If Romania’s law would decriminalize drug possession and modify the article mentioned above, then would be easier to develop DCRs.

Effectiveness of drug consumption rooms
DCRs already exist in countries like Canada, Holland, Switzerland, Germany, Spain, Norway, Spain, France, Australia, unfortunately in Romania we do not have such places, but in exchange we have drug  users that are injecting in the streets and unsanitary places. In Romania are only some illegal spaces for shooting but without hygienic conditions (ex: with no water or electricity).
The effectiveness of DCRs is priceless among drug users. They provide a safe environment that reduces risks related to drug use, a hygienic area, reduce mortality, facilitate drug access to other services, reduce public drug use associated with inappropriate behavior, reduce infections and so on.

Who should support the costs?
Below are opinions of three specialists on this question. They are part of a series of interviews with experts  that I’ve done it  in March.
 “DCRs are in my view an essential health service and healthcare should be free at the point of delivery. I believe DCRs should be funded as part of national health systems, and would be happy to see my own taxes helping to achieve this. “ (Damon Barrett, Harm Reduction International)
“The local government should invest in DCRs as well as drug treatment programs and medical centre’s.  All are important parts of a comprehensive network for providing services for drug users.  The DCR is an entry point connecting drug users to such services. “ (Jason Farrell, International Consultant)
DCRs are proposed in the draft on National Antidrug Agency’s strategy for 2015 – 2020. This service should be funded by local public authorities, but managed by NGOs.” (Ionut Alexandrescu, Drop-in Center Coordinator)

 Conclusion/Personal experience
The most important benefits of DCRs are to reduce the risks of infections  among drug users, access to sterile injection equipment, first aid in case of overdose, drug removal from public spaces, attract consumers to a specialized treatment and social reintegration.
Working at the Drop-in center, Caracuda Ferentari,  developed by Carusel Association, and interacting with IDUs, I have seen places in the neighborhood where they use drugs. These spaces do not have a minimum of hygiene, they often are injecting near the garbage bins or on the street, so the risk for transmission of infections and overdose is very high. Injecting in public spaces represents a big public health issue and DCRs would be the only viable option.



Ferentari neighborhood – Bucharest; Photo: www.a1.ro