TalkingDrugs.Romania: The Case for Drug Decriminalization

Romania would do well to learn from decriminalization models in other European countries

Romania’s drug laws ensure severe consequences, both immediate and long-term, for users of illegal substances. If caught in possession of a small amount of illicit narcotics, the detained faces a potential prison sentence. After serving the sentence, the police record will prevent the person from being able to find a job, thus meaning he/she will be forced to look for work outside of the legal boundaries, and exposing them to greater risk.

More on: 

http://www.talkingdrugs.org/romania-the-case-for-drug-decriminalization 

First International Harm Reduction Day

According to the Harm Reduction International - ‘Harm Reduction’ refers to policies, programmes and practices that aim primarily to reduce the adverse health, social and economic consequences of the use of legal and illegal psychoactive drugs without necessarily reducing drug consumption. Harm reduction benefits people who use drugs, their families and the community.

Celebrated each year on 7 May, International Harm Reduction Day aims to promote evidence based public health policy, practices and human rights.

More on: https://www.facebook.com/InternationalHarmReductionDay

Modificări ale comportamentului de consum de droguri în spații publice

Faptul că mediul igienic, sigur și lipsit de stres este acceptat și preferat de clienți în schimbul injectării în locuri publice a fost raportat în câteva studii. Dar consumatorii de droguri salută ideea centrelor de consum și datorită faptului că le permit să evite consumul de droguri în public, mai ales în împrejurări pe care ei le consideră inacceptabile, precum parcurile pentru copii (Poschadel et al., 2003).

Photo source: Plateforme Mondiale SCMR - Global Platform DCR

În Elveția, comportamentul la risc al clienților serviciilor locale cu prag redus la nivel național a fost supus unor sondaje la intervale regulate începând cu 1986, în contextul evaluării strategiei de prevenire SIDA, comandate de către Oficiul Federal de Sănătate Publică începând cu anul 1986. Datele obținute din sondajele aplicate clienților în cadrul unor instituții care oferă servicii cu risc redus în Biel și Geneva au fost comparate înainte (2000) și după (2002) înființarea camerelor de injectare în ambele orașe(Benninghoff et al., 2003).

În sondajul din 2000, 21%, respectiv 18% din cei intervievați în Biel și, respectiv Geneva au indicat că își administrează droguri mai mult în locurile publice(Benninghoff and Dubois-Arber, 2002; Benninghoff et al., 2003). În 2002, 49% din respondenții din Biel, unde camerele de consum erau deja operaționale de un an, au afirmat că centrul de consum era locul unde consumaseră cel mai des droguri în ultimele 6 luni. Același procentaj de intervievați au afirmat că au consumat în cea mai mare parte a timpului acasă, doar unul dintre clienți consumând în principal în spaţii publice. În Geneva, 61% dintre intervievați, dintr-un eșantion reprezentativ de clienți ai camerelor de injectare în 2002 au afirmat că s-au injectat cel mai frecvent acasă în ultimele 6 luni, iar 29% au desemnat centrul de consum ca principalul loc pentru injectare, în timp ce 10% continuau să se injecteze în principal în spaţiul public. Cu toate acestea, la momentul studiului, serviciile destinate consumatorilor de droguri din Geneva erau înființate de mai puțin de 5 luni, iar în timp se așteaptau mai multe schimbări pozitive. În Rotterdam, mai mult de 80%  din deținătorii de cartele de acces la camerele de consum au declarat că îşi administrează droguri mai rar în spaţii publice după ce au devenit utilizatori înregistrați ai serviciilor (van der Poel et al., 2003). Iar în Hamburg, 50 % dintre consumatorii de droguri (dintr-un eșantion total de 616, recrutați din centrele de consum și din spaţiile publice de consum) au afirmat că centrul de consum supravegheat fusese ”cel mai frecventat loc” pentru consumul de droguri în ultimele 24 de ore, 30% dintre ei atribuind camerelor de injectare o reducere a consumului de droguri în spaţii publice (Zurhold et al., 2001).

 

TalkingDrugs: Examining the role of Drug Consumption Rooms in Romanian HIV Prevention

Drug consumption rooms (DCRs), defined by the Eurpean Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA) as "professionally supervised healthcare facilities where drug users can use drugs in safer and more hygienic conditions," could play a vital role in helping to tackle rising rates of HIV infections among Romania's drug users.

 

More on: http://www.talkingdrugs.org/examining-the-role-of-drug-consumption-rooms-in-romanian-hiv-prevention

Seringile folosite și siguranța publică

Un alt criteriu de măsurare care a fost folosit pentru a determina efectele centrelor de consum asupra siguranței publice este numărul de seringi și ace găsite în spaţiile publice ca un indicator al amplitudinii consumului injectabil în spaţiile publice.

În zona din apropierea MSIC din Sydney, numărul acelor și seringilor aruncate a scăzut în timpul perioadei de desfășurare a studiului la centrul de consum, dar nu a fost posibil să se stabilească dacă acest lucru ar putea fi pus pe seama înființării centrului sau a fost asociat cu faptul că disponibilitatea heroinei s-a redus în acea perioadă (MSIC Evaluation Committee, 2003, p. 124).

În Biel, o ușoară creștere a numărului de seringi  aruncate a fost sesizată imediat după deschiderea unui centru de consum, în ciuda faptului că procentajul de retururi de ace și seringi către centru era de 93.8 %. O posibilă explicație furnizată de cercetători  a fost aceea că erau mai multe seringi în circulație deoarece consumul de cocaină crescuse substanțial în perioada studiului, acesta fiind asociat cu o injectare mai frecventă (Burrows, 2000).

Photo source: Plateforme Mondiale SCMR - Global Platform DCR

Locuitorii din apropierea unui centru de consum din Venlo au fost chestionați înainte și după momentul în care centrul a devenit funcțional. Aceștia au semnalat o scădere a numărului de seringi aruncate ulterior deschiderii centrului (Biesma and Bielemann, 1998c, Linssen et al., 2001).

De asemenea, reducerea gradului de tulburare a liniștii si siguranței publice este un obiectiv important al centrelor de consum olandeze. În mod frecvent, o comisie formată din locuitorii din zonă, personal al centrului și reprezentanți ai poliției și ai administrației sanitare municipale se întâlnește regulat pentru a discuta orice probleme care apar în urma funcționării camerelor de injectare. Datorită comunicării eficiente între locuitorii din zona, personalul centrului şi ai administraţiei sanitare municipale se găsesc soluţii pentru a rezolva problemele neprăvăzute.(EMCDDA, 2003)

TalkingDrugs: Harm Reduction services in Romania

Harm reduction services in Romania and the challenges they face

More on: http://www.talkingdrugs.org/harm-reduction-services-in-romania

Interviu despre camere de injectare cu Dan Popescu

DCRs Expert Interview Series, Nume: Dan Popescu, Coordonator Programe HR, ARAS      

1. Care este parerea dumneavoastra despre camerele de injectare?

"O necesitate in orice tara/oras (in care exista consumatori de droguri injectabile)"

2. Credeti ca ar fi utile camerele de injectare pentru consumatorii de droguri? (Detaliati…)

"Da, ar fi foarte ultile. Ar ajuta la prevenirea HIV/SIDA si Hepatitelor. Ar oferi un mediu sanatos de injectare."

3. Din punctul dumneavoastra de vedere, ce probleme  ar putea rezolva camerele de injectare?

"Prevenirea infectarii cu HIV/SIDA si Hepatita B/C. Ar reduce numarul seringilor folostite aruncate pe strada. Un mediu bun pentru primul cu contact al clientului cu sevicii de sanatate, de unde pot fi referiti/acompaniati catre alte servicii medicale si sociale."

4. In ce zona a Bucurestiului credeti ca ar trebui amplasat un astfel de spatiu?

"Sector 5 zona Ferentari/Valtoarei.Sector 2 zona Lizeanu/Obor.Sector 6 zona Militari/Drumul Taberei."

5. Cum credeti ca ar fi perceputa o camera de injectare, de locuitorii zonei unde aceasta ar fi amplasata?

"Ca o modalitate de incurajare al consumului de droguri."

Photo source: www.npr.org

 6. Cine ar trebui sa suporte costurile pentru deschiderea unei camere de injectare?

"Autoritatile locale. (primarii de sector si/sau primaria capitalei)"

7. Care sunt factorii care impiedica in momentul de fata,dezvoltarea acestui tip de serviciu?

"Lipsa finantarilor si legislatia."

Interviu despre camere de injectare cu Alina Dumitriu

 DCRs Expert Interview Series; Nume: Alina Dumitriu; director executiv Asociatia SENS POZITIV

1.Care este parerea dumneavoastra despre camerele de injectare?

"Cred ca odata cu introducerea camerelor de injectare, numarul cazurilor de supradoza ar scadea considerabil, la fel cazurile de infectii cutanate sau de folosire in comun a echipamentului de injectare. De asemenea, daca acestea ar avea in cadrul personalului si un medic, acesta ar putea face evaluari ale sanataii clientilor si i-ar putea referi catre alte servicii medicale, reducand astfel numarul pacientilor late-presenteri, cu afectiuni in stadii avansate, mult mai greu sau chiar imposibil de tratat."

2.Credeti ca ar fi utile camerele de injectare pentru consumatorii de droguri? (Detaliati…)

"Cred ca sunt un lucru absolut necesar, tinand cont ca Romania are un numar mare de consumatori activi de heroina si de droguri legale."

3.Din punctul dumneavoastra de vedere, ce probleme ar putea rezolva camerele de injectare?

"Ar fi un mediu steril in care clientii si-ar putea injecta droguri, un mediu safe din toate punctele de vedere. Echipele multidisciplinare ar putea oferi abordari complexe, din punct psiho-medico-social; clientii ar putea beneficia de echipament steril de injectare, asistenta medicala, tratament pentru supradoza, etc"

4.In ce zona a Bucurestiului credeti ca ar trebui amplasat un astfel de spatiu?

"In zonele in care doresc clientii, zone cu consum crescut… zone in care se stie ca se consuma (un client amintea “sub pasajul Obor” de exemplu). Poate in apropierea altor centre ale caror servicii sunt accesate de CDI."

5.Cum credeti ca ar fi perceputa o camera de injectare, de locuitorii zonei unde aceasta ar fi amplasata?

"Cred ca nu ar trebui sa constituie o problema pentru cei care locuiesc in jur. Atata timp cat “Camera de injectare” are reguli clare si li se impun limite de conduita clientilor – nu au voie sa stationeze in fata centrului, nu au voie sa arunce gunoaie (in nici un caz sa iasa cu materiale de injectare folosite, cum ar fi seringi cu resturi de marfa pastrata pentru mai tarziu…), sa nu faca galagie in jurul locatiei, etc. Eu nu cred ca ar fi probleme cu locuitorii din jur. Plus ca s-ar putea alege un loc in care sa se amplaseze “camera de injectare” in care clientii sa nu interfereze cu lumea din jur – asta pentru a evita orice fel de problema."

Photo source: www.bbc.co.uk

6.Cine ar trebui sa suporte costurile pentru deschiderea unei camere de injectare?

"Autoritatile, bineinteles, asa ar fi ideal. Daca nu se poate, orice proiect in care s-ar putea integra acest serviciu."

7.Care sunt factorii care impiedica in momentul de fata,dezvoltare aacestui tip de serviciu?

"Cred ca legislatia este primul factor – atata timp cat nu ii percepem pe CDI ca si bolnavi cronici si mai si pedepsim consumul si detinerea, nu cred ca ar fi posibila crearea unui astfel de serviciu. Poate doar daca am semna un accord cu autoritatile…

Lipsa fondurilor!

Alte piedici nu vad…"